Featured Post

”Habar nu am” e important

N.B.:  Acest text a fost publicat în numărul 11 (martie-aprilie 2010) al revistei Manage This. În anul II de facultate, eram foarte indignat de faptul că trebuie să învăţ modelare economică. Nu vedeam niciun sens în a învăţa un model economic pentru a prognoza nişte rezultate economice. Aşa că mi-am cumpărat cartea ”Principiile modelării macroeconomice” de  Lawrence R. Klein, în speranţa că voi putea înţelege şi că voi fi în cele din urmă de acord cu modelarea economică. După ce am studiat această carte, nu am făcut nimic altceva decât să fiu şi mai sceptic decât eram înainte în privinţa modelării economice. Tot ceea ce aveam în minte era definiţia modelului: ”Un model reprezintă o simplificare schematică, ce înlătură aspectele neesenţiale pentru a evidenţia conţinutul, forma şi funcţionarea unui mecanism mult mai complicat, limitându-se doar la acele variabile din mediu care modifică în mod semnificativ evoluţia sistemului”. Bun, şi ce se întâmplă cu celelalte variabile, care nu sunt chiar atât de importante, pentru că nu au putut fi prevăzute, dar care pot schimba radical evoluţia sistemului? Cam despre asta este vorba în cartea lui Nassim Nicholas Taleb, „Lebăda Neagră. Impactul foarte puţin probabilului”.  Despre faptul că „ceea ce nu ştim” este mult mai relevant decât „ceea ce ştim”, despre acele evenimente pe care nu am reuşit să le prevedem, dar care schimbă radical lumea. Lebăda Neagră este definită de Taleb ca fiind un eveniment care are trei atribute: este un caz izolat, nimic din trecut neindicându-i posibilitatea, are un impact deosebit şi nu i se vor găsi explicaţii decât după apariţia sa. Recomand cu căldură această carte întrucât deschide foarte mult mintea şi ne determină să ne schimbăm paradigma, şi anume faptul că avem tendinţa de a învăţa ceea ce este exact, nu ceea ce este general, faptul că ne concentrăm doar asupra a ceea ce ştim. Cartea este foarte bine scrisă, presărată cu tot felul de termeni noi, cum ar fi: „anticunoaştere”, „antibiblioteca lui Umberto Eco”, „Clopotul lui Gauss – Marea Fraudă Intelectuală” ş.a. În ciuda tuturor acestor termeni noi şi oarecum ciudaţi, cartea poate fi citită foarte uşor, ca o poveste, autorul reuşind să demonstreze impactul acestor evenimente foarte puţin probabile prin relatarea experienţei proprii şi prin demonstrarea apariţiei lebedelor negre de-a lungul istoriei. Şi ca să vă conving că Taleb nu este doar un autor care nu înţelege nimic din economie şi prin urmare nu merită să-i citiţi cartea, chiar dacă acesta a reuşit să ”păcălească” un milion şi jumătate de oameni care i-au cumpărat-o,  am să vă spun că toată viaţa şi-a dedicat-o studiului problemelor legate de noroc, incertitudine, probabilitate şi cunoaştere. A lucrat ca agent de contracte la termen, pe cont propriu şi cu firme de pe Wall Street şi ca agent de bursă la Chicago. Are un MBA la Wharton şi un doctorat la Universitatea din Paris şi a predat aplicarea teoriei probabilităţilor la managementul riscului timp de şapte ani (cu jumătate de normă) la Institutul de Ştiinţe Matematice Courant, Universitatea New York. Aşadar, nu ezitaţi să citiţi această carte. Veţi descoperi lucruri extraordinare.

Read More

 

Web design: Liga Web

De ce a câștigat Germania Eurovisionul având o melodie nașpa?

Posted by corobana | Posted in Uncategorized | Posted on 30-05-2010

1

Felicitări reprezentanților României pentru locul III la Eurovision. Chiar este o performanță, în condițiile acestui concurs. A fost o melodie foarte bună.

Spuneam ieri că Eurovision este un concurs ciudat. Așa este. Și ediția de anul acesta ne-a dovedit-o încă o dată, dacă mai era nevoie. Și totuși, anul acesta parcă mai evident decât în alți ani, ne-am dat seama că Eurovision este un concurs în care muzica se întrepătrunde cu geopolitica și cu economia. Muzica, evident, ocupă locul al treilea din toată această pleiadă de științe.

Pentru prima dată de când se fac acele exit-poll-uri în rândul fanilor, melodia care era dată drept câștigătoare în exit-poll-uri a ocupat locul I. Coincidență? Eu aș înclina să spun că nu. Vă reamintesc că atunci când a participat România cu melodia Sandei Ladoși, aceasta ocupa locul I în preferințele fanilor. România în anul acela a ocupat primele locuri de la coada clasamentului, la finalul concursului.

În finala de anul acesta au fost niște melodii extraordinare, toate interpretările, cu 2-3 excepții, fiind impecabile. Germania, în opinia mea, nu a avut o melodie extraordinară, interpretarea a lăsat de dorit, iar showul a fost inexistent. Tot ce am văzut a fost o puștoaică de 18 ani, care și-a folosit tot rujul din dotare pentru a se da cu el pe buze și care se bâțâia de mama focului pe scenă, încercând să reproducă o melodie care puțin poate prinde la public.

Și totuși, de ce a câștigat Germania, în condițiile în care nu a avut o melodie bună, iar celelalte țări au excelat la toate capitolele? Răspunsul meu este: ”Pentru că trebuia!”

Haideți să ne uităm puțin la ce înseamnă Germania pentru Eurovision. Este unul dintre cei mai mari finanțatori ai concursului. Și dacă punem acest argument peste situația economică actuală din Europa, vom înțelege de ce a trebuit să câștige Germania.

În primul rând, Eurovision este un show. Cine îl organizează, trebuie să-l organizeze cum trebuie și pentru asta trebuie alocate milioane și milioane de euro. Germania este cam singura țară din Europa care nu se confruntă atât de grav cu problemele economice. Ba mai mult decât atât. Germania este privită în momentul de față ca o salvatoare a Europei. Europă pe care Germania o poate salva numai dacă vrea.

Având în față dezintegrarea zonei euro, din cauza bombei deficitelor așa-numitelor state P.I.I.G.S. (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Spania), oficialii europeni combat această prognoză neagră și se bat cu pumnul în piept că vor aloca 750 de miliarde de euro pentru salvarea monedei unice. Acest fapt îi nemulțumește însă pe contribuabilii nemți, aceștia plătind facturi pentru ceva ce nu au consumat. Nemulțumirea populației germane cu privire la modul în care Germania a gestionat criza din Grecia a condus la pierderea majorității în urma alegerilor pentru camera superioară a Parlamentului german de către coaliția condusă de Angela Merkel.

Acum se poate pune întrebarea: ”Și ce legătură are asta cu Eurovisionul de anul acesta?”. Păi, are. Orice țară și orice popor este mândru să-și vadă reprezentanții câștigând orice competiție, fie ea muzicală sau sportivă. Gândiți-vă numai ce energii sunt emanate în timpul Campionatelor Mondiale de Fotbal sau în timpul Olimpiadelor. Și atunci, cum să gâdili orgoliul nemților și cum să le îndulcești puțin supărarea față de Europa, cum să-i faci să creadă că Europa este o mare familie? Făcându-i să câștige Eurovisionul, făcându-i să se simtă apreciați.

Așadar, două motive profund economice au stat la baza câștigării Eurovisionului de anul acesta: asigurarea unui show de calitate anul viitor, la Berlin, și o posibilă îndulcire a  contribuabililor nemți (care, apropo, erau cu miile adunați în piețele din Berlin, Hamburg și Duseldorf pentru a urmări prestația reprezentantei lor).

Vă propun să vedeți/ revedeți prestațiile primelor 5 clasate de anul acesta. Credeți că Germania a fost cea mai bună dintre ele? Eu mă îndoiesc.

Germania – 246 puncte

Turcia – 170 de puncte

România – 162 puncte


Danemarca – 149 puncte

Azerbaidjan – 145 puncte

Comments (1)

PDorinF said on 30-05-2010

Foarte frumos scris!
Foarte adevarata treaba cu geopolitica… Asta e, felicitari Paula si Ovi pentru prestatie.

Write a comment