Am observat de multă vreme faptul că în România un cercetător sau un specialist în domeniul geopoliticii este numit geopolitician. Chiar și la masterul pe care l-am absolvit erau profesori care își spuneau că sunt geopoliticieni. Acest lucru ar fi corect dacă acea persoană ar avea și o poziție într-o instituție publică suficient de înaltă încât să poată influența acțiunile de politică externă ale României. Altfel, rămâne doar un geopolitolog.

Distincția este aceeași ca și în cazul politician-politolog. Politicianul este omul politic, cel care influențează societatea prin deciziile pe care le ia, după ce a fost învestit de populație cu un mandat în acest sens, iar politologul este cel care studiază sistemul politic,  exercitarea puterii în interiorul unui stat,  relațiile dintre partide… Așadar, politicianul este omul de acțiune, pe când politologul este cel care analizează acțiunile politice.

Prefixul “geo” din cele două cuvinte, geopolitician și geopolitolog, nu schimbă cu nimic distincția, ci doar ne avertizează că factorul geografic deține o pondere importantă în influențarea politicii externe a unui stat din partea unui geopolitician și o pondere importantă în analiza sistemului geopolitic global din partea unui geopolitolog.

Un geopolitician poate fi un om politic (președinte, prim-ministru, ministru de externe, etc.) sau poate fi un diplomat.

Geopolitolog poate fi oricine vrea și oricine poate să înțeleagă modul în care comportamentul statelor pe scena mondială și raportul de putere dintre state este influențat de mediul geografic.

Edificatoare în acest sens sunt și cuvintele geopolitologului francez Olivier Kempf, care scria pe blogul său următoarele: “Deci acum înțelegeți că nu sunt un geopolitician, deoarece nu am trasat niciodată frontiere”.